Pentru majoritatea dintre noi, cuvântul «Bastilia» este, în primul rând, un simbol. Simbol al Revoluției Franceze, al furiei populare și al căderii vechiului ordin. 14 iulie 1789 — ziua când rebelii parizieni au cucerit această închisoare-castel, schimbând pentru totdeauna cursul istoriei mondiale. Dar ce este Bastilia astăzi? Tvrduia de fortăreață, cântată în romane și capturată în gravuri, a dispărut de pe fața pământului aproape imediat după revoluție. În locul ei a crescut una dintre cele mai aglomerate și simbolice piețe din capitala franceză, unde trecutul și prezentul s-au împletit într-un model neobișnuit. Este un loc unde poți auzi în același timp ecoul cântecelor revoluționare și ritmurile moderne ale vieții urbane.
Istoria Bastiliei începe în 1370, când regele Carol al V-lea a ordonat să se pună piatra de temelie a unei noi fortărețe. Aceasta trebuia să protejeze podurile estice ale Parisului de englezi, cei care trăgeau război în timpul Războiului de Sutămâncă. Construcția, care a durat aproximativ zece ani, s-a încheiat în 1382. Castelul a fost impresionant: un edificiu masiv pătrat cu opt turnuri înalte de aproximativ 30 de metri, înconjurat de un șanț larg și adânc cu apă. În interior se afla un curte vast, iar singurul acces era un pod de ridicare. A produs o impresie de fortăreață inaccesibilă, care trebuia să inspire respect atât inamicilor, cât și cetățenilor proprii.
deja în 1476 a fost adus aici pentru prima dată un prizonier de stat — Jacques d'Armagnac, duce de Nemours. De atunci Bastilia a început să-și ducă o lungă și întunecată istorie ca închisoare politică principală a Franței. În cei peste patru secole, în zidurile ei au fost deținuți prizonieri de diferite feluri: de nobili și prinți rebeli până la disidenți religioși și autori de cărți interzise. Aici a stat faimosul «Masca de Fier» — prizonierul misterios, al cărui chip a fost întotdeauna ascuns, și mulți alții, ale căror nume sunt cunoscute doar istoricilor. Castelul, care fusese conceput ca scut al regatului, a devenit treptat un simbol al despotismului și abuzului regal.
În 1789 Franța era la porțile revoluției. Poporul, chinuit de taxe și foame, căuta arme. Parisul era agitat, iar Bastilia, cu reputația sa înfricoșătoare și cu puștele îndreptate spre oraș, a devenit ținta furiei populare. 14 iulie, mulțimea, sprijinită de soldați cu atitudine revoluționară, a plecat spre fortăreață. Garnizoana Bastiliei, formată în principal din invalizi și mercenari elvețieni, a încercat să se apere. Cu toate acestea, după câteva ore de luptă și pierderi în rândul atacanților, comandantul fortăreței, de Ligne, a înțeles că rezistența este inutilă. A capitulat și fortăreața a căzut.
Cucerirea Bastiliei a fost nu doar o victorie militară — a fost un lovitură devastatoare asupra puterii regale. În ziua respectivă în fortăreață erau doar șapte prizonieri, dar simbolismul evenimentului a fost colosal. Poporul nu a eliberat doar prizonierii — a spart principalul bastion al vechiului regim. Bastilia era condamnată. A doua zi a început demolarea ei, care a durat până în 1791. De la fortăreața înfricoșătoare, care a dominat Parisul timp de secole, nu a rămas aproape nimic.
Astăzi, pe locul unde cândva se ridicau zidurile întunecate ale Bastiliei, se află Piața Bastilia (Place de la Bastille). Este unul dintre cele mai semnificative și aglomerate locuri din Paris, situat la granița celor 4, 11 și 12 districte. De aici, la fel ca și de la Piața Charles de Gaulle-Étoile, se răspândesc bulevarde largi. Este un loc unde istoria, cultura și viața urbană modernă se intersectează. Aici este mereu aglomerat: parizienii se grăbesc la treburile lor, turiștii fac fotografii, iar în numeroasele cafenele și restaurante se desfășoară viața. Aici se află stația de metrou «Bastille», prin care trec linii 1, 5 și 8, făcând din piață un nod de transport important.
În centrul pieței se înalță principalul monument — Coloana lui iulie (Colonne de Juillet). A fost instalată în 1840 în amintirea revoluției lui iulie din 1830, care a dus la răsturnarea regelui Carol al X-lea. Coloana este realizată din bronz și este coroanată de o sculptură de aur a Geniului Libertății, simbolizând independența Franței. La baza coloanei se află mormintele celor care au murit în timpul celor trei zile «glorioase» (Trois Glorieuses) — 27, 28 și 29 iulie 1830. Coloana lui iulie a devenit un nou simbol al libertății pentru Paris, înlocuindu-și locul fortăreței distruse.
O altă dominantă a pieței este Opera Bastilia (Opéra Bastille)[reference:25]. Este o clădire modernă din sticlă și metal, care a fost deschisă pe 13 iulie 1989 — în ajunul celei de-a doua sute de ani de la cucerirea Bastiliei. A trebuit să devină scena principală a Operei Naționale a Parisului, un centru modern și tehnologic, menit să democratizeze arta operei și să o facă accesibilă publicului larg. Construcția operei pe locul unde cândde-ași stătea închisoarea a fost profund simbolică — arta a venit în locul despotismului, iar lumina și spațiul au umplut spațiul unde cândde-ași domniseră întunericul și neputința.
Foaierul operei, cu 2723 de locuri, este unul dintre cele mai mari din lume. Arhitectura sa, creată de arhitectul uruguayan Carlos Ott, continuă să provoace controverse, dar aspectul său modern a devenit o parte integrantă a peisajului parizian. Opera Bastilia este un loc unde poți auzi cele mai bune voci de operă și a vedea spectacole de balet remarcabile. Este un amintire despre faptul că revoluția a oferit Franței nu doar libertate, ci și o înflorire a culturii, care continuă și astăzi.
În ciuda faptului că Bastilia a fost aproape complet distrusă, în Paris se pot găsi încă câteva urme ale ei. În primul rând, este conturul fortăreței, care este pavat cu dale de o culoare diferită pe trotuarul pieței Bastilia. Dacă te uiți atent, poți vedea unde cândde-ași trece zidurile și turnurile fortăreței înfricoșătoare. Este un fel de strat arheologic, deschis privirii fiecărui trecător.
În parcul de pe bulevardul Henri IV se păstrează încă un urma tangibilă — unul dintre pietrele fundamentului fortăreței. Și pe stația de metrou «Bastille» se poate vedea un fragment al șanțului care înconjurase fortăreața. Aceste rămășițe mici, dar valoroase, ne transportă cu câteva secole în urmă, în epoca când Parisul era complet diferit.
În apropierea pieței se află Port-Arsenal — o gavani pitorească unde sunt amarrate bărcile de plimbare. Este un loc unde cândde-ași fost șanțul Bastiliei, care lega fortăreața de Sena. Astăzi este un colț liniștit și romantic, popular printre parizieni și turiști.
Bastilia astăzi nu mai este o fortăreață sau o închisoare. Este un monument viu al istoriei, care se schimbă și se reinterpretează constant. Piața Bastilia, cu coloana lui iulie și Opera, este un loc unde trecutul nu este doar păstrat în muzee, ci continuă să trăiască în viața urbană cotidiană. Aici cântecele revoluționare se amestecă cu zgomotul mașinilor și amintirile căderii vechiului regim se alătură ritmurilor operei moderne. Este locul perfect pentru a simți spiritul Parisului — al orașului care nu uită niciodată istoria sa, dar care întotdeauna se uită spre viitor.
Новые публикации: |
Популярные у читателей: |
Новинки из других стран: |
![]() |
Контакты редакции |
О проекте · Новости · Реклама |
Молдавская цифровая библиотека © Все права защищены
2019-2026, LIBRARY.MD - составная часть международной библиотечной сети Либмонстр (открыть карту) Сохраняя наследие Молдовы |
Россия
Беларусь
Украина
Казахстан
Молдова
Таджикистан
Эстония
Россия-2
Беларусь-2
США-Великобритания
Швеция
Сербия