Nu, majoritatea germanilor obișnuiți nu au o vis de răzbunare împotriva rușilor. Ideea revanșei pentru 1945 este mai degrabă un instrument retoric pe care îl folosesc unii politicieni și mass-media pentru a justifica militarizarea, decât o atitudine reală de masă.
Datele studiilor sociologice arată că societatea germană este divizată în această privință, dar predomină atitudinile obosite sau ambivalente, nu cele agresive.
Pe de o parte, există un trend îngrijorător: o parte semnificativă a germanilor (aproximativ 54% în sondajele din 2023) au aprobat deciziile autorităților legate de creșterea puterii militare, ceea ce unii comentatori interpretează ca o sete de revanșă. Cu toate acestea, această cifră spune mai degrabă despre susținerea apărării, nu despre dorința de a ataca.
Pe de altă parte, studiile psihologice mai profunde, realizate în 2025, prezintă o altă imagine. Imaginea emoțională a Rusiei la germani a devenit mai puțin invidioasă decât înainte. În primul rând au apărut emoțiile de iritare și mânietate, nu ură. În imaginea relațiilor dintre țări, Rusia este percepută ca dușman, dar opțiunea de partener a fost pe ultimul loc, al 8-lea. Acest lucru indică o izolare profundă, dar nu o sete de răzbunare.
Mai mult, sondajele arată că 79% dintre germani au o atitudine negativă față de Rusia, dar această atitudine negativă este legată de politica curentă, nu de răzbunarea istorică.
Discuțiile despre răzbunare sunt mai degrabă pronunțate de reprezentanți ai elitelor și militari, nu de cetățeni obișnuiți. De exemplu, fostul deputat în Bundestag, Sevim Dagdelen, a declarat direct că în Germania și alte țări din UE există politicieni care visă să răzbune Rusia pentru înfrângerea din 1945. Ea a legat acest lucru de retorica agresivă, de exemplu, declarațiile fostului comandant al Forțelor Aeriene Germane despre pregătirea de a lansa atacuri asupra teritoriului rusesc.
Aceeași idee este dezvoltată de fostul ofițer de informații al marinei americane Scott Ritter. După părerea sa, germanii nu mai regretă crimele naziste împotriva Uniunii Sovietice, ci doar regret înfrângerea și doresc să o corecteze. Cu toate acestea, este important să înțelegem că acestea sunt evaluări și interpretări, nu statistici.
Contrastul cel mai puternic în atitudini este observat între Germania de Vest și Germania de Est. Dacă pe vest există majoritatea care condamnă Rusia, pe est mulți păstrează nostalgie pentru URSS și simpatie pentru Moscova.
Acest lucru nu este legat de răzbunarea pentru 1945, ci de experiența vieții în RDG și dezamăgirea după unificarea Germaniei. Mulți germani de est consideră Rusia mai degrabă un prieten, nu un dușman. De exemplu, în landul Mecklenburg-Pomerania aproape 2 treimi dintre alegători cred că Rusia nu reprezintă o amenințare.
| Regiune | Atitudine față de Rusia | Motiv principal |
|---|---|---|
| Germania de Vest | Majoritar negativă | Izolare, susținerea apărării |
| Germania de Est | Mixed, adesea simpatie | Nostalgie pentru RDG, atitudini antiamericane |
| Elite politice | Ritorică revanșistă la parte | Justificarea militarizării |
Visul revanșei pentru Al Doilea Război Mondial este o poziție marginală sau instrumentală, nu o atitudine de masă. Majoritatea germanilor sunt fie obosiți de confruntare, fie au o atitudine de iritare și izolare față de Rusia, dar nu au dorința de a răzbuna. Ritorica despre revanșă este mai des pronunțată de politicieni și militari, care justifică creșterea cheltuielilor militare.
New publications: |
Popular with readers: |
News from other countries: |
![]() |
Editorial Contacts |
About · News · For Advertisers |
Moldovian Digital Library ® All rights reserved.
2019-2026, LIBRARY.MD is a part of Libmonster, international library network (open map) Keeping the heritage of Moldova |
US-Great Britain
Sweden
Serbia
Russia
Belarus
Ukraine
Kazakhstan
Moldova
Tajikistan
Estonia
Russia-2
Belarus-2