Pablo Picasso și Wilhelm Uhde

Pablo Picasso și Wilhelm Uhde. Unul — geniu care a schimbat fața artei din secolul XX. Altul — colecționar și dealer de artă, care a văzut acest geniu atunci când alții râdeau. Fără Uhde, poate că Picasso nu ar fi devenit Picasso atât de repede. Fără Picasso, Uhde nu ar fi intrat în istorie. Prietenia lor de colaborare a durat decenii, a supraviețuit războaielor și exilului. Cum a găsit un evreu german și un artist spaniol unul pe altul în Paris? Cum a ajutat Uhde pe Picasso, iar Picasso l-a salvat pe Uhde? Spunem povestea, plină de pasiune, artă și互利.

Cum s-au întâlnit

În 1905, tânărul istoric de artă german Wilhelm Uhde a sosit la Paris. A fost fascinat de avangarda. În acel timp, Picasso (are 24 de ani) a trecut de perioada «albastră» la «roz», dar tablourile sale aproape că nu se vindeau. Uhde a intrat în galeria Clovis Sagot, unde a văzut lucrările lui Picasso. A fost impresionat: planitatea, liniile fracturate, fețele ciudate. Uhde a cumpărat câteva lucrări, inclusiv «Acrobat și tânăr Arlechin». Au cunoscutu-se personal în 1907 în cafeneaua «Rôtunda». Picasso i-a plăcut germanul: era serios, nu se amesteca cu întrebări stupide. Uhde a început să colecționeze tablourile lui Picasso, deși acestea erau aproape necesare pentru oricine. A fost un risc, dar Uhde a crezut în «copilul» său.

Prima expoziție personală a lui Picasso în galeria Uhde

În 1908, Uhde a deschis o mică galerie pe rúa Notre-Dame-de-Charonne. Acolo a organizat prima expoziție personală a lui Pablo Picasso. Afișa a fost desenat chiar de artist. Publicul a fost șocat: «Fetele din Avignon» deja fuseseră pictate, dar nu expuse. Uhde a prezentat lucrări mai vechi. Expoziția nu a avut succes comercial, dar a atras atenția criticilor. Georges Braque, André Derain, Guillaume Apollinaire au devenit vizitatori regulari ai galeriei. Uhde nu a câștigat bani, dar a obținut reputația de «descoperitor de talente».

Uhde și cubismul

Picasso și Braque au inventat cubismul. Uhde a fost unul dintre puținii dealeri care a acceptat să expună aceste «ciudățenii». În 1912 a organizat expoziția «Cubism», la care au participat Picasso, Braque, Juan Gris, Fernand Léger. Publicul a scos înainte cu bătaie, dar Uhde nu s-a lăsat descurajat. A cumpărat câteva lucrări cubiste, care au devenit ulterior fond de aur al artei. Picasso i-a spus lui Uhde «singurul german care înțelege arta modernă».

Ruptura și reunirea

Primul Război Mondial i-a despartit. Uhde era cetățean german, a fost expulzat din Franța. Picasso a rămas în Paris. Uhde s-a mutat în Elveția, apoi în Germania. Au pierdut contactul. După război, Uhde s-a întors la Paris, dar Picasso devenise deja o celebritate, fiind promovat de alți dealeri (Kahnweiler, Rosenberg). Uhde a fost falit. Cu toate acestea, în anii 1920, s-au întâlnit din nou. Picasso a ajutat vechiul prieten, oferindu-i câteva desene pentru vânzare. Relațiile rămânuse călduroase, deși nu mai colaborau din punct de vedere comercial.

Uhde ca colecționar al lucrărilor lui Picasso

În viața sa, Uhde a adunat peste 50 de lucrări ale lui Picasso, inclusiv «Fetele din Avignon» (care a fost ulterior vândut). Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nazistii au confiscat colecția lui (Uhde era evreu). O parte dintre tablouri au dispărut, iar altele au fost returnate după război. Astăzi, lucrările din colecția lui Uhde se află în muzee din întreaga lume. Picasso a ajutat la elaborarea descrierii lucrărilor pierdute.

Influța lui Uhde asupra creativității lui Picasso

Nu a existat un influență directă. Uhde nu îi dădea sugestii. Dar încrederea sa în Picasso l-a susținut în anii dificili. Picasso a spus: «Când alții au renunțat, Uhde a rămas». Au vizitat împreună cafele, au discutat despre artă. Unii istorici ai artei cred că interesul lui Uhde pentru arta naivă (Rousseau, Sérafine) a influențat interesul lui Picasso pentru primitivism. Dar acest lucru este controversat.

Descoperirea lui Picasso a lui Sérafine de către Uhde

Când Uhde a descoperit-o pe Sérafine din Sanlis, a arătat lucrările ei lui Picasso. Acesta a fost fascinat. Acest lucru i-a apropiat și mai mult. Picasso a cumpărat chiar câteva dintre tablourile ei. Astfel, Uhde și Picasso au descoperit împreună un nou geniu.

Sfârșitul prieteniei

Wilhelm Uhde a murit în 1947 la Paris, în sărăcie. Picasso, aflând despre moartea lui, a spus: «Am pierdut un prieten care a fost cu mine la începutul drumului». La înmormântare, Picasso nu a fost prezent (era în străinătate), dar a trimis un coroană. Mai târziu, a alocat fonduri pentru publicarea unei cărți despre colecția lui Uhde.

Pablo Picasso și Wilhelm Uhde — aceasta este povestea despre cum un om a crezut în altul când nimeni altcineva nu a crezut în el. Uhde nu a fost doar un dealer; a fost un prieten, un critic, o sprijin moral. Fără el, drumul lui Picasso ar fi fost mult mai dificil.

Постоянный адрес данной публикации: