Se referă la ciuperca Candida auris, pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus-o în lista patogenilor care reprezintă o amenințare critică.

Iată o analiză detaliată a situației, prezentată sub forma unei articole științifice.

Supergribul Candida auris: o pandemie invizibilă, care se intensifică în Europa

Concepția de «supergrib» se referă la un ciupercă patogenă de tip drojdie Candida auris, care demonstrează o rezistență alarmantă la majoritatea medicamentelor antifungice existente. De la momentul primei sale descrieri în 2009 (izolată din cerumenul unui pacient din Japonia, de unde și numele «auris» — ureche), acest microorganism s-a răspândit rapid în întreaga lume, devenind una dintre cele mai periculoase infecții nosocomiale. În Europa, cu populația sa densă și fluxurile active de migrație, izbucnirile de C. auris sunt înregistrate din ce în ce mai des, cauzând îngrijorare la epidemiologi și medici practici.

Pericolul unic și rezistența patogenului

Principala caracteristică a Candida auris, care o face un «supergrib», este rezistența la mai multe medicamente. Multe tulpini demonstrează rezistență la trei clase principale de medicamente antifungice (azole, echinocandine și polieni), ceea ce complică și uneori face imposibil tratamentul infecției. În plus, ciuperca este extrem de rezistentă în mediul extern. Diferită de rudă sa mai cunoscută, Candida albicans, C. auris este capabilă să persiste pe suprafețe pentru o lungă perioadă de timp în camerele de spital (mobilier, echipamente, pereți), este rezistentă la acțiunea multor dezinfectanți pe bază de compuși de amoniu quaternari și poate fi transmisă atât de la om la om, cât și prin obiecte contaminante.

Grupurile de risc și tabloul clinic

Pentru o persoană sănătoasă cu un sistem imunitar intact, Candida auris, de obicei, nu reprezintă o amenințare gravă. Grupul de risc principal sunt pacienții grav bolnavi din spital:

• Pacienții din secțiile de terapie intensivă și reanimare.

• Persoanele cu sistem imunitar slăbit (după chimioterapie, transplant de organe, cu SIDA).

• Pacienții cu mai multe catetere sau care sunt ventilați mecanic.

• Pacienții cu boli cronice, cum ar fi diabetul.

Ciuperca poate cauza infecții invazive, inclusiv candidemia (infecția sângelui), infecții ale rănilor și otite. Letalitatea la infecțiile invazive cauzate de C. auris variază între 30% și 60%, cu toate acestea, este important de menționat că aceste cifre sunt în mare măsură legate de gravitatea bolii principale a pacienților afectați.

Cauzele răspândirii rapide în Europa

Răspândirea «supergribului» pe continentul european este determinată de mai mulți factori interconectați. Un rol crucial îl joacă calatoriile și migrația globale, care favorizează transferul asimptomatic al patogenului din regiunile unde acesta este endemisc. Metodele insuficient de eficiente de control al infecțiilor în unele instituții medicale, în special în condiții de suprasolicitare, creează condiții ideale pentru izbucniri. În plus, utilizarea largă și uneori nejustificată a medicamentelor antifungice în medicină și agricultură creează o presiune selectivă care favorizează supraviețuirea și reproducerea doar a acelor tulpini care au rezistență.

Măsurile de contracarare și strategiile de control

Lupta împotriva Candida auris necesită o abordare complexă la nivel național și internațional. Strategia de control include:

1. Întărirea supravegherii epidemiologice: Detectarea rapidă și izolarea pacienților infectați sau colonizați.

2. Control strict al infecțiilor: Utilizarea dezinfectanților cu dovedită eficiență împotriva C. auris (de exemplu, pe bază de clor), curățarea atentă a camerelor și echipamentelor.

3. Screening-ul pacienților: Realizarea de teste la pacienții din grupurile de risc sau din regiuni cu izbucniri înregistrate.

4. Dezvoltarea noilor medicamente: Investiții în cercetări și crearea de noi clase de medicamente antifungice, la care patogenul nu are rezistență.

Astfel, răspândirea Candida auris în Europa reprezintă o epidemiie tăcută, dar extrem de periculoasă, care pune sub semnul întrebării sistemele de sănătate. Succesul în combaterea acesteia va depinde de acțiuni coordonate, finanțare adecvată și respectarea strictă a protocoalelor de siguranță a infecțiilor, pentru a nu permite transformarea spitalului dintr-un loc de tratament în un focar de infecții mortal periculoase.

Постоянный адрес данной публикации: