Ai vedut vreți să vezi cum jucătorii de fotbal își iau tricourile după meci și le dau adversarilor sau suporterilor? Nu este doar un gest de bunăvoință. Este o tradiție, un semn de respect, un mod de a păstra amintirea și uneori — afaceri. Schimbul de tricouri (fotbaluri, jersii de joc) este unul dintre cele mai emoționante rитуale în sport. Spunem de ce și cum se întâmplă acest lucru.

Istoria tradiției

Tradiția de a schimba tricourile a început în fotbal în anii 1930. Atunci jucătorii își schimbau tricourile pe teren după meci, uneori în vestiar. Simboliza: «Ai luptat cu onestitate, îți respect». În 1970, FIFA a legalizat schimbul de tricouri (doar după finalul meciului).

În alte sporturi (hockey, baschet, tenis) tradiția a luat naștere mai târziu — în anii 1980-1990. În box și MMA se schimbă nu tricourile (nu există), ci mănușile sau tricourile în afara râului.

De ce se schimbă cu adversarii

Semn de respect. «Ai fost un adversar demn de respect». În special după un meci tensionat. Amintirea unui eveniment伟大. Tricoul semnat de un jucător legendă este păstrat ani de zile. Pentru unii jucători, colectarea tricourilor este un hobby. Prietenie. Uneori, jucătorii din diferite cluburi sunt prieteni în afara terenului și schimbul de tricouri este o dovadă. Caritate. Tricourile sunt adesea expuse la licitații, banii merg în fonduri. Superstici. Unii jucători cred că tricoul adversarului puternic va aduce noroc.

Exemple de schimburi: Pelé și Bobby Charlton (1970), Maradona și Platini (1986), Messi și Ronaldo (2008). După finalul campionatului mondial 2022, Messi a schimbat tricoul cu Mbappé — un gest de reconciliere.

De ce se dau suporterilor

Mulțumire pentru sprijin. Suporterii au venit, au strigat, au plâns. Jucătorul dă tricoul — mulțumesc. Crearea loialității. Suporterul care primește tricoul idolului său va suporta pentru totdeauna. Marketing. Clubul încurajează această practică — este o publicitate gratuită. Simbolul proximității. Jucătorul arată că nu este o stea pe un podiu, ci un om din rând. De obicei, tricoul este dat unui copil sau unui suporter în cărucior de invalid. Este mai emoționant.

Uneori, jucătorii își iau tricoul și îl aruncă în mulțime după victoare în meciul decisiv (finala Ligii Campionilor, Jocurile Olimpice).

Ce se întâmplă cu tricoul mai departe

Tricoul adversarului: jucătorul îl pune acasă, în vestiar, uneori în cadru. Poate să-l semneze și să-l ofere unui prieten. Poate să-l vândă la licitație (dar acest lucru se consideră nesportiv — de obicei se vând prin caritate). Tricoul primit de la spectator: un caz rar (de obicei invers). Dacă spectatorul prinde tricoul, îl ia acasă. Prețul unui astfel de tricou pe piața neagră este de la 500 la 5000 de dolari (pentru tricoul lui Messi — până la 50 000).

Colectatorii vânează tricourile de la un anumit meci (final, record).

Există reguli?

FIFA: este interzis să îți iei tricoul în timpul meciului (carton galben). Se poate schimba doar după finalul meciului. Este interzis să te dezbrace (sub tricou trebuie să fie o altă tricou). Unele turnee interzic schimbul de tricouri din cauza contractelor de sponsorizare (sponsorul plătește pentru ca jucătorul să fie în forma sa, nu în cea a adversarului). În tenis, schimbul de tricouri nu este reglementat, dar se întâmplă.

În NBA (baschet) schimbul de tricouri este un lucru obișnuit. Nu există reguli.

Probleme și scandaluri

Un jucător se poate supăra dacă adversarul refuză să se schimbe. De exemplu, Zidane a refuzat să își schimbe tricoul cu italianul Materazzi după scandal (2006). Uneori, jucătorii dau tricoul nu suporterului potrivit — apare o bătaie. Falsificări. Suporterii pot cere tricoul, iar apoi să-l vândă ca fals. Conflicturi de sponsorizare: de exemplu, în 2018 jucătorii din Real Madrid nu au putut să își schimbe tricourile cu Liverpool din cauza producătorilor diferiți (Adidas vs New Balance). Au decis să se schimbe în vestiar.

În 2026 a fost introdus un regulament: se poate schimba doar cu tricouri curate (nu murdare). Nu din cauza coronavirusului? Nu, igiena.

Schimbul de tricouri nu este doar un gest. Este diplomație sportivă. Spune: «Suntem adversari doar pe teren. În afara acestuia — colegi, prieteni, oameni». Și pentru suporteri, este un moment de apropiere cu idolul lor. Nu în zadar, mulți fani visează să prindă tricoul jucătorului iubit. Este ca un semnătură, doar mai valoros.

Permanent link to this publication: