Corectarea psihologică a fiicei în ceea ce privește tatăl care locuiește separat de mamă, în cazul în care mama împiedică: sistemul familial în criză Introducere: Triangulația ca traumă de dezvoltare Ситуatia în care mama împiedică în mod intenționat comunicarea fiicei cu tatăl care locuiește separat reprezintă un caz clasic de triangulație patologică în sistemul familial. Copilul, în cazul acesta fiica, ajunge să fie implicat în conflictul conjugal, forțat să aleagă o parte și să poarte povara neîntâmpinată a loialității. Corectarea psihologică este orientată nu către «reconvinserea» copilului, ci către reconstrucția granițelor deteriorate, reducerea nivelului de anxietate și restabilirea dreptului acesteia de a iubi ambii părinți fără sentimentul de vinovăție. Este o muncă complexă, care necesită implicarea unui specialist (psiholog familial, terapeut pediatric) și, în ideal, schimbarea poziției mamei. 1. Imaginea clinică: simptomele de «izolare» și conflict intern Fiica care suferă de presiuni din partea mamei poate demonstra un spectru de reacții descrise în contextul sindromului de izolare parentală (Parental Alienation Syndrome, PAS – o conceptie controversată, dar utilă în descrierea dinamicii): Izdistorsiuni cognitive: «Gri și negru» de gândire: tatăl — absolut «rău», mama — «bine». Dezvaluirea experiențelor pozitive trecute cu tatăl («Nu m-a iubit niciodată»). Raționalizări neahtentice, învățate: Copilul dă fraze nesemnificative, adulte, adesea învățate pentru a justifica refuzul de a comunica cu tatăl («Nu plătește pensiuni alimentare», «A distrus familia noastră»), care nu corespund vârstei și experienței emoționale ale acestuia. Reflexul «refuzantului»: Manifestarea fricii, agresiunii sau a unui complet ignorare în prezența tatălui, chiar dacă relațiile erau calde anterior. În același timp, într-o situație sigură (pe cont propriu cu psihologul) poate să iasă dorința de tată. Simptome de somatizare și anxietate: Enurez, ticuri, tulburări de somn, dezadapt ... Read more